vineri, 3 octombrie 2008

Azi chipul tau mi-apare-n gand,
Si vocea parca ti-o ascult,
Ca eu sunt tot te-aud strigand,
Ca m-asteptai de mult,

Esti bucuros ca m-ai gasit,
Ca m-ai facut a ta
Si imi oferi ce mi-am dorit.
Esti tot ce am putut visa.

Simt cum ma pierd in ai tai ochi,
Mi-aduc atata fericire,
Doar tu ma faci sa imi doresc
O viata plina de iubire.
Ca un fulger mi-ai patruns in suflet,
Fara sa vreau sa te primesc, sa cuget,
Mi-ai invadat gandul si inima,
Ai reusit sa-mi tulburi linistea.

Esti un mister in viata mea acum,
Nu pot reactiona, si nici sa-ti spun
Ca vreau sa fii in viata mea, si sa ramai,
Ca ma iubesti la infinit as vrea sa-mi spui.

Astazi ma vrei, m-adori, ma cauti,
Maine nu mai exist, si tu ma uiti,
In mintea mea acum e-un haos, e durere,
In jurul meu nu e nimic, numai tacere.
Inchid ochii si te vad, te simt in preajma mea,
As vrea sa-ti spun ca tu ma faci sa sper,
Sa fim doar noi doi in lumea asta as vrea,
Si sa ma pierd in lumea ta fara niciun reper.

Doar tie ti-as da inima, sa o-ngrijesti,
Doar tie m-as da toata, sa ma ai,
Stiu ca numai tu vei putea sa iubesti
Un suflet parca coborat din Rai.

In schimb tot ce-as avea ti-as darui,
O viata-ntreaga si chiar mai mult,
Un viitor de vis cu drag ti-as fauri
Sa fim nemuritori, sa ne iubim, si-atat.

Fericirea nu-i greu de atins,
Langa tine stiu c-o pot gasi.
Trecutul meu cel trist s-a stins
Si-n sufletu-mi mereu vei fi.
Ca un amurg ce se asterne
Peste munti, dealuri si vai,
Tristetea pare ca ma-ndeamna
Sa plec in lume, pe-alte cai.

Cum soarele se-ascunde-n nori,
Isi ascunde a sa fata,
Asa as vrea sa fug de lume,
Sa fug de mine, de-a mea viata.

Al meu destin e trist si gol,
La fel ca lacul ce-a secat,
Si iar ma pierd ca un ecou
In acel spatiu-ntunecat.

Lumina parc-acum s-a stins
Si sufletul mi-a inghetat,
Nimic nu as mai vrea sa simt,
Nimic din tot ce am sperat.

Intunericul s-a asternut,
Peste tot si peste toate,
Peste-al meu suflet chinuit
Fara iubire si dreptate.
Cat de frumoasa a fost iubirea ta,
Tot ce mi-ai oferit, ce am simtit,
Cu tine am vazut altfel viata,
Cu ochi si ganduri de indragostit.

Dar ce a fost s-a terminat subit,
Totul s-a risipit in vant,
Ma bucur pentru tot ce am simtit
Si inca-ti port iubirea-n gand.

Am putut iubi deschis,
Fara cenzura, fara teama,
Acum sufletul mi l-am inchis
Si astept noaptea sa se-astearna.
Cu greu respir cand te aud,
Tremur toata, plang de dor,
Dar ai plecat, si-afara-i ud,
Imi ploua-n suflet, simt ca mor.

Nu pot sa cred...s-a terminat,
A fost un vis, poate cosmar,
In vise te-am tot cautat,
Plangand, sperand...dar in zadar.

In jurul meu totu-i pustiu...
E intuneric si e frig,
Erai soarele meu, da..stiu,
"Te iubesc!" as vrea sa strig.

Dar glasul meu e stins, e mut,
Lacrimi pe obraji imi curg,
Noi ne iubeam candva, demult,
Dar s-a sfarsit ca un amurg..
Cand ochiii dimineata mi-i deschid,
Zambesc, caci tu-mi apari in gand.
Urmeaza un inceput de zi senin
Ce ma alinta rand pe rand.

Imi aminteste cu mult dor
De seara ce am petrecut-o,
Poezia mea de suflet
Ce pentru tine eu am scris-o.

Este frumos, o..prea frumos
Un cantec ce-l aud in zare,
Il fredonez si eu duios
Atunci cand soarele rasare.

De-ai tai ochi imi aminteste,
De al tau zambet minunat,
Si simt in suflet cum imi creste
Un sentiment de neuitat.

As vrea sa-ti spun, dar nu as vrea
Sa stii ca pentru mine esti
Motivul pentru care a mea viata
Devine ca cea din povesti.